Povestea lui Rocky

In 1974, Sylvester Stallone era un actor si un scenarist falit si descurajat. In timp ce asista la un meci de box a fost inspirat de un boxer “oarecare”, care a castigat in fata marelui Mohammed Ali.

S-a dus repede acasa si intr-o febra creatoare de trei zile a compus prima varianta a scenariului intitulat "Rocky".

Scazand pretul pana la 106 dolari, Stallone i-a vandut scenariul agentului sau. Un studio i-a oferit 20.000 de dolari, cu conditia ca Ryan O’Neal sau Burt Reynolds sa joace rolul principal.

Stallone era incantat de oferta, insa isi dorea sa joace rolul el insusi. S-a oferit sa joace gratis. I s-a spus: “Nu asa se procedeaza la Hollywood.” Stallone a refuzat oferta desi avea nevoie disperata de bani.

Apoi i s-au oferit 80.000 de dolari cu conditia sa nu joace rolul principal. I-a respins din nou.

Producatorii i-au spus apoi ca Robert Redford este interesat sa joace rolul, iar in acest caz i s-ar oferi 200.000 de dolari. Din nou au fost intampinati cu un refuz.

Au ridicat oferta la 300.000 de dolari pentru scenariu. Le-a marturisit ca nu doreste sa se intrebe toata viata “Ce s-ar fi intamplat daca?”.

I s-au oferit atunci 330.000 de dolari. De data aceasta a replicat ca prefera sa nu se realizeze niciodata filmul daca rolul principal nu e interpretat de el.

In cele din urma cerinta i-a fost aprobata.

I s-au dat 20.000 de dolari pentru scenariu, plus 340 de dolari pe saptamana – ceea ce reprezenta remuneratia minima pentru un actor.

Dupa scaderea cheltuielilor, a onorariului agentului si a impozitelor, valoarea neta a venitului sau a fost de aproximativ 6.000 de dolari in loc de 330.000 de dolari.

In 1976, Stallone a fost nominalizat la Oscar pentru cel mai bun actor.

Filmul "Rocky" a castigat trei premii Oscar: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun montaj.

Seriile "Rocky" au adus atunci un profit brut de 1 miliard de dolari si l-au transformat pe Sylvester Stallone intr-un star international de cinema!... iar restul... e istorie!

Morala: Urmeaza-ti instinctul. Nu renunta la planurile tale.
Mergi pana la capat! Fii cel mai mare fan al tau!

Cadouri

Lângă Tokio trăia un vestit samurai care îi îndruma pe cei tineri în budismul Zen. Se spune că, în ciuda vârstei înaintate, el putea înfrânge orice adversar.
Într-o după-amiază, un luptător, cunoscut pentru lipsa lui de scrupule, a ajuns în localitatea unde trăia bătrânul samurai. Era cunoscut pentru tehnicile lui de a provoca la luptă: aştepta până când adversarul făcea prima mişcare şi, apoi, contraataca cu viteză.
Tânărul luptător nu pierduse încă nici o luptă. Auzind de reputaţia samuraiului, a decis să-l învingă pentru a-şi mări faima. Toţi studenţii erau împotriva luptei, dar bătrânul samurai a acceptat provocarea. S-au adunat toţi în piaţa din centrul oraşului, iar tânărul a început să-l insulte pe samurai. A aruncat câteva pietre în direcţia lui, l-a scuipat în faţă, i-a aruncat toate insultele ce există sub soare, i-a insultat până şi strămoşii. Timp de câteva ore a făcut totul pentru a-l provoca pe maestru, dar bătrânul rămânea impasibil. La sfârşitul după-amiezii, simţindu-se obosit şi umilit, războinicul a abandonat şi a plecat.
Decepţionaţi de faptul că maestrul primise atât de multe insulte şi provocări, studenţii l-au întrebat:
- “Cum ai putut răbda atât de multă umilinţă? De ce nu ţi-ai folosit sabia, chiar dacă ştiai că ai fi pierdut, în loc să-ţi expui laşitatea în fata tuturor?”
- “Dacă cineva vine la tine cu un cadou şi tu nu îl primeşti, cui aparţine cadoul?” a întrebat bătrânul samurai.
- “Celui care a vrut să ţi-l ofere” a replicat unul dintre discipoli.
- “La fel se întâmplă şi cu orice mânie, insultă sau invidie” spuse maestrul. “Când nu sunt acceptate, continuă să aparţină celui care le-a purtat.”
În viaţa de zi cu zi sunt nenumărate situaţiile în care ne trezim prinşi fără să vrem în tot felul de situaţii nedorite.
Fiecare clipă îşi are darul ei. Unele daruri ne sunt de folos, altele ne încurcă. Totul depinde de noi. Putem alege să acceptăm orice dar şi să ne lăsăm atraşi în jocul altora, sau să fim selectivi… şi să acceptăm doar acele daruri care ne ajută în creşterea şi maturizarea noastră.